Эпизоды
-
Пропущенные эпизоды?
-
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).
-
Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks (https://bit.ly/3HWAYhR).
-
Prima ediție a emisiunii Cap la cap, cu Anca Simina și Cristian Tudor Popescu dezbate cele mai importante evenimente din ultima perioadă: Războiul de la granița Fâșiei Gaza, rezultatele alegerilor din Polonia și pericolul extremismului în Europa de Est.Cap la Cap este o emisiune produsă de Recorder. Pentru a nu rata nicio ediție viitoare, aveți opțiunea de a vă abona la acest canal de streaming audio. Pentru a o urmări live, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube - Recorder Talks.
-
Timp de trei ani am fost aici împreună încercând să dăm explicații detaliate evenimentelor importante. Ne-am străduit să invităm în fața voastră voci relevante care, pe tonul moderat atât de necesar, să ne aducă pe toți mai aproape de a înțelege ceea ce trăim. Așa a apărut comunitatea podcastului On the Record și vă mulțumim, fiecăruia în parte, că v-ați alăturat acestei idei, că ne-ați încurajat, că ne-ați și criticat argumentat. În toți acești ani, v-am citit cu atenție și mesajele.
Mulți dintre voi ne-ați sugerat constant să încercăm să transformăm podcastul Recorder în ceva mai mult decât o producție audio. Așa că am testat diverse spații de filmare, am căutat soluții editoriale, am analizat, de fiecare dată, ce și cum putem face mai bine.
Concluziile la care am ajuns în pauza ceva mai lungă din această vară ne-au îndreptat către soluția de a transforma acest canal într-un spațiu mai amplu de dialog, dezbateri, opinii și explicații - sperăm noi - relevante.
În urmă cu câteva zile am dat startul emisiunii Cap la cap, o producție live pe Youtube, în care îl avem ca invitat permanent pe scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu. Veți găsi aici fiecare ediție. Iar în lunile următoare, ne dorim să adăugăm acestei producții și altele.
Sperăm să vă avem în continuare de partea noastră și a jurnalismului onest pe care vrem să îl ducem mai departe. Arhiva integrală a podcastului On the Record rămâne disponibilă pe acest canal care, de azi, se va numi Recorder Talks.
-
În orice criză, nervozitatea devine ambianța obișnuită a vieții cotidiene. Dar când puterea politică se tot întinde și sfidează repetat, peste nervozitatea deja acumulată, numărul celor sufocați de revoltă începe să se vadă în stradă.
Profesori, polițiști, angajați din Sănătate fac, în aceste zile, mai mult decât greve sindicale. Protestul lor sancționează împărțirea banului public, așa cum a desenat-o Guvernul, iar așteptarea trece dincolo de un plus la salarii. La această ieșire din amorțire, puterea a răspuns însă prompt antagonizând prin presă, asmuțind prin discurs, transformând societatea în arena unei coride.
Conferențiar universitar și diplomat, Ciprian Mihali studiază teoriile puterii și ale spațiului public și predă filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În acest ultim episod al sezonului, vorbim despre puterea care ne dezbină, despre puterea exercitată prin șantaj și prin impostură, dar și despre formele de contraputere pe care le poate crea societatea ca să nu se prăbușească în violență sau în haos social.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
De două săptămâni, profesorii din școli și din licee sunt în grevă. Cer demnitate, dar o fac în fața unor demnitari cărora însăși ideea de demnitate publică le e străină. În zgomotul general, accentele se pun, la întâmplare, când pe salarii, când pe nevoia de performanță, când pe așa-zisele oferte cu care guvernul încearcă să-i retrimită în clase.
Celor care au lăsat cataloagele din brațe societatea vocală le strecoară constant îndoiala că lupta lor și-ar fi găsit momentul potrivit. Dar zeci de mii de profesori merg totuși mai departe, în marșuri cuminți, care nu mai pot fi ignorate.
După șase ani la catedră, Mihai Crangă – profesor la o școală de stat din București – s-a gândit că și mesajul lor, al idealiștilor, trebuie să se facă auzit în stradă: „Preferatul meu fost că nu plecăm. Eu nu-mi doresc să plec din învățământ. Mă gândesc la asta, destul de des, dar suntem mulți care nu ne dorim să plecăm, mai ales că suferă și școlile de o anumită deșertificare în unele zone – nu vin profesori tineri, pleacă foarte mulți, e o lipsă de personal – și cred că e un mesaj important să rămânem, cei care suntem, și să dăm un exemplu.”
Urmează, așadar, un episod On the Record dintr-o perspectivă subiectivă – a exasperării și a așteptărilor unui tânăr profesor care nu e încă gata să-și dizolve entuziasmul de a preda într-o luciditate amară.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
Nu e tocmai o noutate că avem un președinte care savurează fiecare minut pe covorul roșu. Klaus Iohannis apărea așa, privind peste capetele tuturor, încă de pe 21 decembrie 2014, când ajungea la Cotroceni pentru prima dată. Numai că atunci făcea solemn o promisiune: la mai multă muncă pentru a îndeplini așteptările tuturor va fi întotdeauna primul.
După opt ani și jumătate, președintele reales muncește, dar în secret și cel mai adesea de la distanță. Secretelor de stat și celor de serviciu le-a adăugat o categorie specială: secretul de călătorie. Dar plăcerea de a călători pe bani publici a președintelui, mult peste limitele programului oficial, e mai curând un act de fidelitate față de sine și nu față de statul pe care îl reprezintă.
De ce secretizarea costurilor de călătorie, distanța astronomică față de frământările societății, ca și deresponasbilizarea lui Klaus Iohannis, în general, înseamnă, de fapt, ignorarea „fișei postului” de președinte, cu urmări vizibile într-un val de decepție socială, explică, în acest episod, profesorul de științe politice Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București.
Fost consilier prezidențial în administrațiile Constantinescu și Băsescu și europarlamentar timp de două mandate, Cristian Preda pune în discuție, cu un an și jumătate înainte de alegeri, și o schiță de portret prezidențial pentru 2024: „Harnic, moderat și darnic”.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
În România, se caută iar miniștri. Nu după conturul profesional, nici după pricepere. Nu se depun CV-uri și nici nu se fac evaluări de etapă. Ministeriatul are nevoie, în coaliția deja desenată în jurul PSD și PNL, de oameni care pot și vor - pot să accepte patronajul politic și vor să-și pună numele lângă cel al lui Marcel Ciolacu. Singura condiție pusă răspicat e să pară mai puțini.
În așteptarea demisiei lui Nicolae Ciucă, pe 26 mai, discuțiile despre un nou guvern sunt reduse, în aceste zile, la o sumă de tranzacții. Cât România pierde bani și șansa la o minimă schimbare de perspectivă, o putere haotică, dar acaparatoare, câștigă timp.
De ce pretențiile lui Marcel Ciolacu la funcția de prim-ministru, în ciuda biografiei sale lacunare, nu sunt chestionate la vârful statului și cum își alege miniștrii un personaj politic șters, dar hotărât să preia întreaga putere explică, în acest episod, jurnalistul Sebastian Zachmann, realizatorul interviurilor Insider politic la Prima TV.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
Agresivitate politică și dezinformare. Sunt două dintre căile prin care AUR a testat, în ultimele zile, cât de departe poate merge în lunile următoare pentru a aduce extremismul la putere. O realitate răsturnată în care „străinii” ar dicta separarea copiilor vulnerabili de familii și îngrădirea dreptului de a circula liber prin oraș s-a creat deja pe canale de Telegram, pe TikTok și pe site-uri ortodoxiste.
Ca și acum un secol, aceste mișcări par marginale, iar liderii lor mai degrabă hilari în încercarea de a face un spectacol inadecvat. Dar istoria ne arată că lucrurile nu s-au oprit întotdeauna aici. De unde vine și unde poate duce curentul izolaționist – încurajat, inclusiv prin tăcere, de restul partidelor și de societate –, dar și cât au pătruns deja ideile extremiste în instituții ale „statului profund” analizăm într-un dialog cu istoricul Oliver Jens Schmitt.
Profesor de istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, Oliver Jens Schmitt studiază fascismul în Europa de Est, cu accent pe România. E vorbitor de română și a făcut primul drum prin țară în 1996. De atunci, a studiat în Arhivele Naționale, a scris mult despre istoria României și e atent inclusiv la istoria care se petrece sub ochii noștri. Este cunoscut în România ca autor al cărților „Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea Căpitanului” (2017), „România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie” (2018) și „Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială” (2021), traduse la editura Humanitas. Cel mai recent volum al său analizează critic istoria Bisericii Ortodoxe Române între 1918 și 2023.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
Un mare oraș e deseori și un mare consumator de timp. Dar, cu câteva schimbări profunde, în loc să ne mănânce timpul, ni l-ar putea reda.
“Orașul de 15 minute” e un concept care a ajuns recent și în Parlamentul României. Săptămâna viitoare ar urma să se decidă, la vot, cât de repede vom avea, și în orașele noastre, zone fără mașini și benzi auto mai înguste, care să lase spațiu pistelor de bicicletă. Altfel spus, când ne va izbi, dimineața, calmul orașelor pe care le admirăm în Vest.
Gruia Bădescu e cercetător în dezvoltare urbană la Universitatea din Konstanz, în Germania. Și-a luat doctoratul în arhitectură la Cambridge, iar în ultimii ani a bătut lumea în lung și în lat cercetând, lucrând în design urban și predând la Oxford și la București. Între puținii experți români în dezvoltare urbană integrată și reconstrucție post-conflict, Gruia scutură, în acest episod, conceptul „orașului de 15 minute” de idei conspiraționiste și povestește cum au reușit câteva mari orașe din lume să devină mai blânde cu oamenii care le locuiesc.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
Într-o singură săptămână, am văzut la televizor cum se manifestă tupeul, isteria, întunericul uman în toate formele lui. Moartea jurnalistei Iulia Marin de la Libertatea a devenit, sub ochii unei națiuni în permanentă stare de alertă, subiect de serial cu accente subumane.
Filtrul audiovizualului românesc ar trebui să fie CNA. Dar, când posturi ca România TV trec ușor peste amenzile formale și propagă mai departe ura și discriminarea, se pornește un buldozer greu de suportat și aproape imposibil de oprit – violența psihologică la scară națională.
Ce ne rămâne de făcut? În primul rând, informarea. Din cărți și de la specialiști despre ce este, cu adevărat, suferința psihică și cum ne putem îngriji de propria sănătate mintală. Apoi, înțelegerea mai profundă a ceea ce-am trăit, istoric, și a ceea ce trăim chiar acum.
Explicațiile vin, în acest episod, de la Cătălina Dumitrescu – psiholog clinician și psihoterapeut, doctor în științe psihologice, autor de carte și de articole despre știință și cunoaștere de sine publicate la editura Humanitas și în revista „Dilema Veche”.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
***
Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim-ajutor psihologic, în caz de episoade depresive, anxietate sau atacuri de panică, hub-ul antidepresie poate fi contactat non-stop la numărul de telefon 037 445 6420, apelabil gratuit din orice rețea, la nivel național.
-
Numărul celor foarte tineri care pleacă din România s-a dublat în ultimii 10 ani. În urma lor, ne uităm perplecși la cifre. Suntem o majoritate tristă gata să se întoarcă pe partea cealaltă a resemnării, în timp ce o minoritate aparent vigilentă se arată, în cele din urmă, la fel de puțin capabilă de înțelegere socială.
Plecați sau rămași, tinerii generației Z se simt mai degrabă ignorați. Apolitizată prin dezgustul față de politicianul mic, inadecvat și incapabil, lipsită de șansa unei educații timpurii pentru democrație, această nouă generație își caută, totuși, o cale a ei.
Cum se uită cei mai tineri români cu drept de vot spre politică și, mai ales, cum se uită politicienii la ei? Cine și pe ce căi ajunge să le vorbească? Sunt ei mai fragili în fața extremiștilor care le speculează frustrarea? Răspunsurile vin, în acest episod, de la Vlad Adamescu și de la Răzvan Petri. Răzvan și Vlad s-au întâlnit la facultate, în Marea Britanie. Au absolvit licee de top în România, apoi Științele Politice la King’s College London. Împreună au fondat Politică la minut, o platformă online care explică actualitatea politică pe înțelesul generației lor. Ambii cred, cu optimism moderat, într-un viitor aici.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
Lăsăm, azi, actualitatea deoparte pentru a ne uita mai bine la noi înșine și, cu îngăduință, la propriile ratări. E o cale bună, vom descoperi, inclusiv pentru a le da o mai mare șansă societăților noastre și construcțiilor politice în care ne-am nimerit sau am ales să trăim.
Ne-a dus spre acest episod una dintre cele mai interesante cărți pe care le-am citit în ultima vreme: „In Praise of Failure. Four Lessons in Humility”, în curs de traducere și în română. Autorul, Costică Brădățan, e profesor de studii umaniste la Texas Tech University, în Statele Unite, și semnează adesea articole de opinie în New York Times și Washington Post.
Cum ne ajută propriile nereușite, cât de nocivă e industria falsului care răstoarnă automat ratarea într-o cale de succes și cum am ajuns noi, românii, la o relație privilegiată cu eșecul, explică, în acest episod On the Record, Costică Brădățan.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
Politica e un joc care nu se joacă cu toate cărțile pe masă. Politica e deseori spectacol și rareori căutarea sinceră a celui mai mare bine pentru cei mai mulți. Când vine vorba de Justiție, însă, politica obscură ar trebui să tacă și politicienii să caute să scrie, cu știință de carte și bună credință, legile corecte. În realitatea noastră, nu-i așa.
Suprarealism, tupeu, replici care deturnează atenția – toate compun perdele de fum pe care le-am mai văzut în Parlament. Iar de această dată ascund strategia perfectă a evaporării unor viitoare cazuri penale la adăpostul unor legi incomplete.
De ce noile modificări la codurile penale deschid, de fapt, calea spre compromiterea dosarelor de abuz în serviciu, ce câștigă „securiciul român” din omisiunile parlamentarilor care stau cu mâna la chipiu și cel fel de Justiție mai avem în România explică, în acest episod, Ovidiu Vanghele – jurnalist la Centrul de Investigații Media și co-realizator al podcastului Judecata de Acum (bit.ly/43fWmqq).
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
Cu cronometrul Comisiei Europene pe masă, PNL, PSD și UDMR au făcut, cu pensiile speciale, ce știu mai bine partidele de la putere: un minim compromis, printre cuvinte flamboaiante și replici arogante date celor care cer tăieri usturătoare. Parlamentarii par, însă, să fi uitat tocmai de cei mai speciali: ei înșiși. Pensiile aleșilor – locali sau naționali – rămân neatinse, se pot adăuga mai departe oricărui alt venit de la stat, iar noi ratăm încă o șansă de a începe de la vârf schimbarea.
Cu această lege trecută deocamdată prin Senat, Guvernul Ciucă va încerca să ceară la Bruxelles alte 3 miliarde de euro din PNRR, programul european care ar trebui să împingă România mai departe.
Dar pensiile speciale sunt numai o necunoscută din complicata ecuație a sistemului nostru de pensii publice. Ce alte motive de îngrijorare ne așteaptă în anii ce vin și cât de dificilă e rezolvarea lor politică explică, în acest episod, Radu Burnete. Lămurește, însă, și cum s-ar putea reașeza corect sistemul, cu condiția ca purtătorii de mesaj să fie politicieni în care societatea să aibă cu adevărat încredere.
Radu Burnete a absolvit Științe Politice, are un master în Studii Internaționale la Viena, a lucrat în consultanță specializată în reglementări financiare, în industria pensiilor private, iar acum este directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
-
La fiecare doi-trei ani, un mare asigurator se prăbușește. Falimentul lui are un preț și e plătit de toată lumea. Acum doi ani, a fost City Insurance. Acum o săptămână, a venit rândul Euroins. Ambele companii vânduseră milioane de asigurări auto fără vreo valoare reală, ambele au scos banii asiguraților din România.
Chemați în Parlament, șefii autorității care ar fi trebuit să prevină dezastrul au venit, dar au evitat răspunsuri la întrebări esențiale: De ce au asistat aproape impasibili la falimente în lanț? Cu ce argument și-au dat prime în timp ce „supravegheau” scheme ponzi? De ce mai sunt în funcție?
Operațiunea se repetă periodic într-un stat slab, lăsat să plătească polița finală. A demonstrat-o ziarul Libertatea în peste 70 de articole care au arătat schemele de fraudare din City și Euroins în fața cărora Autoritatea de Supraveghere Financiară n-a făcut, luni la rând, mai nimic.
Despre un sistem de furt care se perfecționează cu îngăduința instituțiilor, despre amenințările cu care au de-a face cei care vor să-l devoaleze vorbește, în acest episod, jurnalistul Cătălin Tolontan - coordonator editorial al publicațiilor GSP și Libertatea și unul dintre autorii seriei de investigații a ziarului Libertatea despre falimentele din asigurări.
On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder. Partener: Aqua Carpatica.
- Показать больше
